De ce a părăsit Richard Stallman MIT pentru a porni o revoluție

1985

La sfârșitul anilor 1970, Laboratorul de AI de la MIT era un paradis al hackerilor. Cercetătorii partajau cod liber, își îmbunătățeau reciproc programele și tratau software-ul ca pe cunoaștere, ceva menit să circule.

Richard Stallman, programator la laborator, prospera în această cultură. Apoi lucrurile s-au schimbat.

Incidentul care l-a radicalizat a fost surprinzător de banal: o imprimantă. Xerox donase o imprimantă laser laboratorului, dar aceasta se bloca frecvent. Stallman voia să modifice software-ul driverului pentru a notifica utilizatorii când li se bloca lucrarea de imprimare, un simplu truc care îmbunătățea calitatea vieții.

Dar Xerox nu voia să partajeze codul sursă. Un cercetător de la Carnegie Mellon care avea codul a refuzat și el să-l partajeze: semnase un acord de confidențialitate.

Pentru Stallman, aceasta era o trădare a tot ce ar trebui să însemne informatica. Software-ul devenea proprietar. Companiile blocau cod pe care cercetătorii obișnuiau să-l partajeze liber. Cultura hackerilor murea.

În 1983, a anunțat Proiectul GNU, un plan de a construi un sistem de operare complet și liber. În 1985, a părăsit MIT (pentru ca universitatea să nu poată revendica proprietatea asupra muncii sale) și a fondat Free Software Foundation.

Lovitura sa de maestru a fost GNU General Public License (GPL). În loc să abandoneze dreptul de autor, GPL folosește legea dreptului de autor pentru a impune libertatea: poți folosi, modifica și partaja software GPL, dar orice operă derivată trebuie să fie și ea GPL. Stallman a numit acest lucru „copyleft”.

Până la începutul anilor 1990, GNU produsese instrumente esențiale: GCC (compilator), Emacs (editor), Bash (shell) și multe utilitare. Singura piesă lipsă era kernelul. Când Linus Torvalds a lansat kernelul său Linux în 1991, acesta s-a combinat cu instrumentele GNU pentru a crea un sistem de operare complet liber.

Poziția de principiu a lui Stallman, declanșată de o imprimantă blocată, pusese bazele revoluției open-source care alimentează acum cea mai mare parte a tehnologiei din lume.