Catedrala și Bazarul: de ce open source chiar funcționează

1999

În 1997, Eric S. Raymond a publicat un eseu care avea să remodeleze modul în care industria software gândește despre dezvoltare. „Catedrala și Bazarul” compara două modele de creare a software-ului.

Modelul Catedralei era abordarea tradițională: o echipă mică de experți lucrează izolat, proiectând și construind cu atenție software-ul înainte de a lansa publicului versiuni șlefuite. Majoritatea software-ului comercial (și chiar multe proiecte open-source precum GNU Emacs) urmau acest tipar.

Modelul Bazarului era ceea ce Raymond observase în proiectul nucleului Linux: un proces haotic și deschis în care oricine putea contribui, lansările se întâmplau constant, iar codul evolua printr-un proces dezordonat, dar eficient, de evaluare colegială și iterație.

Raymond se aștepta ca abordarea Bazarului să producă software inferior. În schimb, a constatat contrariul. Linux era mai fiabil, mai inovator și se mișca mai rapid decât proiectele în stil Catedrală.

Observația lui cheie a fost Legea lui Linus: „Cu destui ochi, toate erorile sunt superficiale.” Când mii de oameni îți citesc codul, erorile care i-ar lua unei echipe mici săptămâni să le găsească sunt depistate în câteva ore.

Dar Raymond a identificat ceva mai profund: modelul Bazarului funcționa pentru că alinia stimulentele în mod diferit. Dezvoltatorii Catedralei construiesc ceea ce spune planul. Dezvoltatorii Bazarului își rezolvă propriile nevoi: repară erorile care îi enervează, adaugă funcțiile de care au nevoie. Asta înseamnă că contribuțiile sunt motivate de o nevoie autentică, nu de priorități corporative.

Eseul a avut un impact practic enorm. A influențat direct decizia Netscape de a lansa codul sursă al browserului Mozilla în 1998, una dintre primele mari lansări comerciale de tip open-source. Acest lucru a dus în cele din urmă la Firefox.

A inspirat, de asemenea, crearea „Open Source Initiative” și a însuși termenului „open source” (ca distinct de „free software” al lui Stallman). Eseul le-a oferit liderilor de afaceri un cadru pentru a înțelege de ce oferirea gratuită a codului putea fi un avantaj competitiv.

Astăzi, open source nu este doar acceptat, ci este dominant. Microsoft, Google, Amazon și practic fiecare companie tehnologică importantă folosesc și contribuie la proiecte open-source. Bazarul a câștigat.