Edward Snowden: omul care a expus supravegherea globală

2013

În iunie 2013, The Guardian și The Washington Post au publicat o serie de relatări-bombă. Sursa: un contractor al NSA în vârstă de 29 de ani, pe nume Edward Snowden, care copiase aproximativ 1,5 milioane de documente clasificate și fugise la Hong Kong.

Dezvăluirile erau uluitoare. PRISM: NSA avea acces direct la serverele Google, Facebook, Apple, Microsoft și ale altor giganți tehnologici, colectând e-mailuri, fotografii, videoclipuri și jurnale de conversații. Companiile au negat că ar fi știut, dar documentele erau clare.

XKeyscore: un sistem de căutare care le permitea analiștilor NSA să caute prin baze de date vaste de e-mailuri, istoricul navigării și jurnale de conversații, fără să fie nevoie de vreo autorizație prealabilă. Un analist putea citi e-mailul oricui pur și simplu introducând o adresă de e-mail.

NSA colecta evidențele apelurilor telefonice (metadatele) ale practic fiecărui american: cine pe cine sunase, când și pentru cât timp. O instanță secretă (FISA) aprobase această colectare în masă în secret.

GCHQ din Marea Britanie intercepta cablurile submarine de fibră optică și stoca cantități uriașe de trafic de internet printr-un program numit Tempora. Alianța „Five Eyes” (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă) împărtășea aceste date în mod liber.

Snowden a zburat de la Hong Kong la Moscova, unde pașaportul i-a fost revocat în plin tranzit. A rămas blocat în aeroportul din Moscova timp de 39 de zile înainte ca Rusia să-i acorde azil. De atunci a trăit în Rusia, neputând să se întoarcă în SUA fără a se confrunta cu acuzații de spionaj care puteau aduce până la 30 de ani de închisoare.

Dezbaterea în jurul lui Snowden este aprigă și nerezolvată. Susținătorii îl numesc un denunțător care a expus o supraveghere neconstituțională. Criticii îl numesc un trădător care a prejudiciat securitatea națională. Adevărul se află probabil undeva la mijloc: programele pe care le-a expus erau reale și, fără îndoială, ilegale, dar metoda de expunere a fost și ea enorm de dăunătoare pentru operațiunile de informații.

Impactul practic a fost enorm. Companiile tehnologice s-au grăbit să-și cripteze serviciile. Apple și Google au activat criptarea implicită pe telefoane. WhatsApp a adăugat criptare end-to-end pentru miliarde de utilizatori. USA FREEDOM Act (2015) a reformat unele practici ale NSA.

Moștenirea lui Snowden este că milioane de oameni folosesc acum mesagerie criptată, verifică conexiunile HTTPS și se gândesc la confidențialitatea digitală, concepte care erau abstracte înainte de 2013.